O perspectivă introspectivă a COVID-ului.

 Când vine vorba de empatizarea corelată cu societatea actuală este evident pentru mine că, constituie mai mult un aspect tacit. Deși nu am un format fizic definit, modul în care am reușit să dau viata oamenilor peste cap este notoriu pentru toată lumea. 

 Sunt convins că nu mai reprezintă o enigmă pentru nimeni existența mea. Denumirea neoficiala a mea este deja cunoscută și, excluzând manifestările oamenilor pe care îi afectez, asta este singura validare a existenței mele. Nimeni nu știe cu exactitate cauzele și intențiile pe care le am. O bună majoritate îmi definitivează apariția folosindu-se de comentarii cu tentă rasistă corelate cu prima mea apariție în Wuhan, alții se complică cu teorii existențiale guvernamentale. Oricum ar fi, persistența mea la nivel european e inferiorizată de o uniune politică așa-numită ,,Uniunea Europeană''. Aparent, nu am constituit până acum singura lor problemă. Au în vedere o multitudine de aspecte problematice: acțiuni în domeniul climei, economie, finanțe, migrație, securitate, întreprinderi și industrie, etc. Statistic vorbind, este destul de evidentă îmbunătățirea sistemului european pe toate planurile prin prisma U.E. 

  Încă de când abia începusem să îmi fac resimțită prezența, Uniunea Europeană a organizat diverse conferințe și a oferit public informații prin care cetățenii erau înștiințați cu măsuri de prevenire. Pe lângă asta, țările europene au fost carantinate pe o perioadă de 90 de zile, singurele excepții constituind achiziționarea mâncării, deplasarea la locul de muncă și urgențe medicale. Desigur că trebuia să intervină și asupra persoanelor care vin din alte țări, ținându-i două săptămâni în izolare pentru a evita pericolele. Oamenii au contribuit cu solidaritate și empatie unii față de alții, spre regretul meu, având in vedere capacitatea mare de risc pe care o constitui.

 În ansamblu, mă lipsesc de latura asta vexată atunci când întâlnesc oameni infami, ce nu se conformează normelor impuse. Indiferent de motivele variate ale acestora, opoziția lor e hrănitoare și benefică. În corelație cu perioada de timp cuprinsă între 15 mai până in prezent, oamenii au tratat situația cu o ignoranță mai evidentă, întrucât lejeritatea oferită de măsurile de precauție a însemnat pentru ei uitarea existenței mele. Deși conștientizez că nici măcar eu nu pot rezista pentru totdeauna, mă împac cu ideea că voi lăsa schimbări în moralitatea și sănătatea psihică a oamenilor, dar si daune economice, ceea ce e un avantaj pentru mine. Încerc să mă încurajez cu ideea că nu vor fi capabili să vină cu beneficii pentru a îmbunătăți sau preveni aceste alternative.